Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEPOLIMERIZÁRE, depolimerizări, s. f. Reacție prin care un polimer trece în polimeri cu greutăți moleculare mai mici, sub acțiunea căldurii, a luminii, a radiațiilor, a catalizatorilor, a oxigenului. – Cf. fr. dépolymérisation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEPOLIMERIZÁRE s.f. Fenomen invers polimerizării; descompunere a unui polimer. [Cf. fr. dépolymérisation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPOLIMERIZÁRE s. f. reacție în care se produce descompunerea unui polimer în compuși chimici mai simpli (monomeri sau polimeri inferiori). (după fr. dépolymérisation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
depolimerizáre s. f. → polimerizare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEPOLIMERIZÁ, depolimerizéz, vb. I. Tranz. (Chim.) A supune depolimerizării. – Din fr. dépolymériser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEPOLIMERIZÁ vb. I. tr. A efectua operația de depolimerizare. [< fr. dépolymériser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPOLIMERIZÁ vb. tr. a efectua reacția de depolimerizare. (< fr. dépolymériser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
depolimerizá vb., ind. prez.1 sg. depolimerizéz, 3 sg. și pl. depolimerizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink