Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: deposeda (verb tranzitiv) , deposedare (substantiv feminin)   
DEPOSEDÁRE, deposedări, s. f. Acțiunea de a deposeda și rezultatul ei. – V. deposeda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEPOSEDÁRE s.f. Acțiunea de a deposeda și rezultatul ei. [< deposeda].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPOSEDÁRE s. jefuire, prădare, (livr.) spoliație, spoliere, (fig.) despuiere. (~ unei persoane de bunurile sale.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
deposedáre s. f., g.-d. art. deposedării; pl. deposedări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEPOSEDÁ, deposedéz, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. – Din fr. déposséder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEPOSEDÁ ~éz tranz. (persoane) A lipsi de ceva; a priva. /<fr. déposséder
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEPOSEDÁ vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [< fr. déposséder].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPOSEDÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. (< fr. déposséder)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEPOSEDÁ vb. a jefui, a prăda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (L-a ~ de tot ce-a avut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
deposedá vb., ind. prez. 1 sg. deposedéz, 3 sg. și pl. deposedeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)