Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
derbedéu (derbedéi), s. m. – Vagabond, haimana, golan. – Var. (Mold.) derbeder. Tc. derbeder „(care merge) din poartă în poartă” (Șeineanu, II, 156; Lokotsch 492; Ronzevalle 89); cf. sb. derbedenica „cerșetor”. Pentru a explica schimbarea terminației, Tiktin presupune o var. turcă derbedé. Este vorba mai curînd de o asimilație *derbedel, pl. debedei, cu sing. analogic. După Iorga, Revista istorică, XVIII, 379, din tc. derebei „șefii de jos”, nume dat unor răsculați împotriva sultanului Mohamed, ceea ce pare mai puțin probabil.
Sursa: Dicționarul etimologic român