Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: deroca (verb tranzitiv) , derocare (substantiv feminin)   
DEROCÁRE, derocări, s. f. Acțiunea de a deroca și rezultatul ei. – V. deroca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEROCÁRE s.f. Acțiunea de a deroca și rezultatul ei. [< deroca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
derocáre s. f., g.-d. art. derocării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEROCÁ, derochéz, vb. I. Tranz. A curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc. – Din fr. dérocher.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEROCÁ vb. I. tr. A îndepărta stâncile din albia unui râu, de pe un teren. [P.i. derochéz. / cf. fr. dérocher].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEROCÁ vb. tr. a sparge, a îndepărta stâncile subacvatice, de pe un teren etc. (< fr. dérocher)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
derocá vb., ind. prez. 1 sg. derochéz, 3 sg. și pl. derocheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)