Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
DESANTÁRE, desantări, s. f. Acțiunea de a desanta.V. desanta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
desantáre s. f., g.-d. art. desantării; pl. desantări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESANTÁ, desantéz, vb. I. Tranz. A lansa un desant. – Din desant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DESANTÁ ~éz tranz. (trupe, echi-pamente etc.) A coborî cu parașuta; a lansa. /Din desant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DEȘĂNȚÁ mă ~éz intranz. pop. și fam. A deveni neglijent, dezordonat; a se dezmăța. /Din deșanțat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESANTÁ vb. I. tr. A lansa un desant. [Cf. engl. descent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESANTÁ vb. tr. a lansa un desant. (după engl. descent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEȘĂNȚÁRE s. v. corupție, decadență, de-cădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, strică-ciune, viciu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
desantá vb., ind. prez.1 sg. desantéz, 3 sg. și pl. desanteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
deșănțá vb., ind. prez. 1 sg. deșănțéz, 3 sg. și pl. deșănțeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
deșănțáre s. f., g.-d. art. deșănțării; pl. deșănțări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)