Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: descătușa (verb tranzitiv) , descătușat (adjectiv)   
DESCĂTUȘÁT, -Ă, descătușați, -te, adj. Care a fost eliberat din lanțuri, din constrângere, din apăsare etc.; dezrobit, liber. – V. descătușa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCĂTUȘÁT adj. desferecat. (Prizonier ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DESCĂTUȘÁ, descătușéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) elibera din lanțuri sau din cătușe; fig. a (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie. – Des1- + cătușă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE DESCĂTUȘÁ mă ~éz intranz. 1) A se elibera din cătușe, din fiare sau din lanțuri. 2) fig. A deveni liber; a redobândi libertatea; a se elibera. 3) fig. A scăpa de o constrângere morală sau de un complex interior. /des- + cătușă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESCĂTUȘÁ vb. a (se) desfereca. (S-a ~ din cătușe.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DESCĂTUȘÁ vb. v. dezrobi, elibera, emancipa, libera.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A descătușa ≠ a încătușa
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
descătușá vb., ind. prez. 1 sg. descătușéz, 3 sg. și pl. descătușeáză, 1 pl. descătușăm; conj. prez. 3 sg. și pl. descătușéze; ger. descătușând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)