Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
DESCHÍS, -Ă, deschiși, -se, adj. 1. (Despre uși, porți, capace etc.) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură. 2. (Despre încăperi, lăzi etc.) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate. ◊ Expr. Aplauze la scenă deschisă = aplauze în timpul desfășurării unui spectacol. A avea (sau a ține) casă deschisă = a avea mereu musafiri; a fi primitor. ♦ (Despre vehicule) Neacoperit. Camion deschis. ♦ (În sintagmele) Scrisoare deschisă = specie de scrisoare cu conținut polemic, destinată publicității. Vot deschis sau alegere deschisă = vot sau alegere pe față, prin ridicare de mâini. Sedință(sau adunare) deschisă = ședință (sau adunare) la care sunt invitate și persoane din afara organizației respective. 3. Fig. (Adesea adverbial) Lipsit de ascunzișuri, de fățărnicie; franc, sincer. ◊ Expr. Deschis la vorbă sau cu sufletul deschis, cu inima deschisă = sincer, fără ascunzișuri. Deschis la minte (sau la cap) = deștept, receptiv. Cu pieptul deschis = fără teamă, plin de curaj. ♦ (Despre războaie, certuri etc.) Declarat, manifest. 4. (Despre obiecte care se pot închide) Cu marginile (sau cu părțile componente) desfăcute, îndepărtate; care nu mai e împreunat sau strâns. A lăsa foarfecele deschis. ♦ (Despre ochi) Cu pleoapele ridicate, cu vederea liberă; fig. care nu doarme, care e treaz, vigilent. ◊ Expr. A avea ochii deschiși = a privi cu multă atenție; a fi vigilent. ♦ (Despre mână) Cu degetele întinse, răsfirate; fig. darnic. ♦ (Despre brațe) Desfăcut în lături pentru a cuprinde ceva sau pentru a îmbrățișa pe cineva. ♦ (Despre aripi) Desfăcut, întins pentru zbor. ♦ (Despre răni) Care sângerează sau supurează, care nu este vindecat. 5. (Despre terenuri) Neîngrădit, neîmprejmuit; p. ext. care se întinde pe o mare distanță; (despre drumuri) pe care se poate circula nestingherit, fără obstacole. ◊ Oraș deschis = oraș nefortificat sau neapărat, care, potrivit dreptului internațional, nu poate fi bombardat sau atacat în timp de război. Port deschis = port în care au acces navele de orice naționalitate. 6. (În sintagmele) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise. Silabă deschisă = silabă terminată în vocală. 7. (Despre circuite electrice) Care este întrerupt; (despre aparate electrice de conectare) cu contactele separate. 8. (Despre culori) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru; pal, luminos, clar. [Var.: (pop.) deșchís, -ă adj.] – V. deschide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCHÍS adj. v. cinstit, comunicativ, expansiv, neprefăcut, prietenos, receptiv, sincer, sociabil, volubil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DESCHÍS adj., adv. 1. adj. desfăcut. (Scrisoare ~.) 2. adj. v. descuiat. 3. adj. căscat. (Cu gura ~.) 4. adj. v. destupat. 5. adj. neacoperit. (Un vehicul ~.) 6. adj. (MED.) necicatrizat, nevindecat, sângerând, viu. (Rană ~.) 7. adj. crăpat, desfăcut, plesnit. (Boboc, mugur ~.) 8. adj. v. înflorit. 9. adj. v. fățiș. 10. adv. v. fățiș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Deschis ≠ închis, întunecat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. Tranz. A da la o parte, a împinge în lături o ușă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. ◊ Expr. A(-i) deschide (cuiva) porțile = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) liberă trecere. ♦ A descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau într-un spațiu, dând la o parte ușa sau capacul care o închide. ◊ Expr. A-și deschide sufletul (sau inima) = a face destăinuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva pofta de mâncare = a provoca cuiva (sau a căpăta) poftă de mâncare. ♦ A descuia. ♦ Refl. (Despre ferestre și uși) A lăsa liber accesul sau vederea în... sau spre..., a da spre... ♦ A îndepărta terenurile sterile situate deasupra unui zăcământ, în vederea exploatării lui. 2. Tranz. A desface, a face să nu mai fie împreunat sau strâns. ◊ Expr. A deschide gura = a) a îndepărta buzele și fălcile una de alta pentru a sorbi, a mânca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face, a sili pe cineva să vorbească. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele, descoperind ochii; p. ext. a se deștepta din somn; b) a se naște. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) să-și dea seama de ceva. A-și deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a înțelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide mâna = a desface degetele strânse în pumn; fig. a fi darnic. A deschide brațele = a întinde brațele în lături pentru a îmbrățișa pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a despături o scrisoare (pentru a lua cunoștință de conținut). ♦ A întoarce coperta (împreună cu una sau mai multe file ale) unei cărți, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumită pagină. ♦ A face o incizie sau o intervenție chirurgicală într-o rană, într-un organ al corpului. 4. Refl. (Despre pământ sau formații ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica, a se crăpa. ♦ (Despre găuri sau crăpături) A se forma. ♦ (Despre răni) A începe să sângereze sau să supureze; a înceta să mai fie închis. ♦ (Despre flori) A-și desface petalele. ♦ (Despre peisaje, priveliști) A se înfățișa vederii, a se desfășura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A săpa, a tăia, a croi un drum, o șosea, o cărare. ◊ Expr. A deschide cuiva carieră = a face cuiva posibilă o carieră bună. 6. Tranz. A porni o acțiune (juridică), a face începutul; a începe. ◊ Expr. A deschide vorba despre ceva = a începe, a aborda un subiect. ♦ A face prima mișcare într-o partidă de șah. ♦ A trece mingea unui coechipier pentru ca acesta să întreprindă o acțiune ofensivă. 7. Tranz. A face să ia naștere, să funcționeze, a înființa, a organiza o școală, o instituție etc. 8. Tranz. (În expr.) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză; fig. a face o digresiune în cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A căpăta o nuanță mai luminoasă, mai apropiată de alb. ♦ Tranz. și refl. Fig. A da sau a căpăta o înfățișare luminoasă, prietenoasă. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor închise în seria vocalelor deschise. [Prez. ind. și: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei, part. deschis.Var.: (pop.) deșchíde vb. III] – Lat. discludere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEȘCHÍDE vb. III. v. deschide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEȘCHÍS, -Ă adj. v. deschis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DESCHÍDE deschíd 1. tranz. 1) (uși, ferestre, porți) A da în lături lăsând liber accesul (într-o încăpere, într-un spațiu etc.). ◊ ~ cuiva ochii a face pe cineva să înțeleagă anumite lucruri. A-și ~ sufletul (sau inima) a-și exterioriza sentimentele; a-și mărturisi tainele; a se destăinui. A-și ~ urechile a asculta cu mare atenție. ~ pofta de mâncare a stimula pofta de mâncare. 2) (valize, sertare, borcane, sticle etc.) A face să aibă o deschizătură sau o trecere, dând în lături piesa corespunzătoare (mobilă). ◊ ~ robinetul a da drumul la debitul de apă dintr-o conductă. ~ cu cheia a descuia. ~ paranteza a) a pune prima parte a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a face o abatere în cursul unei comunicări (pentru a scoate ceva în evi-dență). ~ gura a) a despreuna buzele și fălcile; b) a vorbi. ~ ochii a) a despreuna pleoapele; b) a se deștepta; c) a fi atent. 3) (caiete, cărți etc.) A desface întorcând coperțile. 4) (aparate, mecanisme etc.) A face să funcționeze. 5) (răni, cavități ale corpului) A desface în vederea unei operații chirurgicale. 6) (căi de comunicație) A da în exploatare. 7) (întreprinderi, instituții, localuri etc.) A face să ia naștere și să funcționeze. 8) (adunări, ședințe, jocuri sportive etc.) A realiza în partea inițială; a începe; a porni. /<lat. disculdere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DESCHÍDE mă deschíd intranz. 1) (despre răni) A se desprinde, începând să supureze. 2) (despre pământ sau formații ale lui) A crăpa, căpătând fisuri adânci; a se despica. 3) (despre flori, boboci) A-și răsfira petalele; a se desface; a se desfoia. 4) (despre culori) A deveni mai puțin intens. 5) (despre priveliști, peisaje) A se întinde în fața ochilor; a se desfășura. 6) (despre cer) A deveni senin; a se însenina. 7) (despre oameni) A căpăta o înfățișare luminoasă. 8) și fig. (despre drumuri, perspective etc.) A-și face apariția. /<lat. discludere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESCHÍS ~să (~și, ~se) 1) v. A DESCHIDE și A SE DESCHIDE.Scrisoare ~să text polemic în formă de scrisoare sau sensibilizare destinată publicității. Vot ~ vot prin ridicare de mâini. Mână ~să a) mână cu degetele întinse; b) bun la suflet; darnic; mărinimos. 2) Care este întins, desfășurat în toată lungimea sau lățimea; desfăcut. Aripi ~se.Cu brațele ~se cu bunăvoință; cu bucurie. 3) (despre vehicule) Care este lipsit de acoperământ; neacoperit; descoperit. 4) și adverbial fig. Care nu tăinuiește nimic; fără ascunzișuri; sincer; neprefăcut. Fire ~să.Cu inima ~să (sau cu sufletul ~) fără a ascunde ceva; sincer. Cu pieptul ~ fără teamă; fără sfială. 5) (despre terenuri) Care nu este îngrădit; neîmprejmuit. 6) (despre drumuri) Pe care se poate circula liber. ◊ Port ~ port în care pot intra navele de comerț din orice țară. Oraș ~ oraș fără obiective militare care, în timp de război, conform normelor de drept internațional, nu poate fi bombardat. 7) (despre ședințe, adunări) Care se ține și cu participarea persoanelor din afara organizației respective. 8) lingv.: Vocală ~să vocală pronunțată cu gura larg desfăcută. Silaba ~să silabă care se termină cu o vocală. /v. a (se) deschide
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
albástru-deschís adj. m., pl. albáștri-deschís, art. albáștrii-deschís; f. albástră-deschís, pl. albástre-deschís
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
DESCHÍDE vb. 1. a desface. (~ repede plicul și citește scrisoarea.) 2. v. descuia. 3. a căsca, a desface. (~ gura.) 4. v. despica. 5. v. căsca. 6. v. destupa. 7. v. sparge. 8. a crăpa, a se desface, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 9. v. înflori. 10. v. inaugura. 11. v. debuta. 12. v. vernisa. 13. v. însenina.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) deschide ≠ a (se) închide
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A deschide ≠ a închide
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se deschide ≠ a (se) închide
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
deschíde (deschíd, deschís), vb.1. A da la o parte ceva care închide. – 2. A începe, a face începutul, a porni. – 3. A stîrni, a ațîța, a stimula. – 4. A găuri, a perfora. – 4. bis (Refl.) A deveni mai deschis, a se face mai luminos. – Mr., megl. dișcl’id, istr. rescl’id. Lat. dĭsclūdĕre (Pușcariu 509; Candrea-Dens., 368; Tiktin), cf. it. dischiudere, prov. desclaure.Der. deschis, adj. (dat la o parte; neacoperit, dezvelit; limpede; inteligent, franc; sincer; adv., în mod limpede, în mod sincer); deschizător, adj. (care deschide); deschizătură, s. f. (loc liber prin care poate pătrunde sau se poate vedea ceva; trecere). Cf. închide.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
deschíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. deschíd, 1 pl. deschídem, perf. s. 1 sg. deschiséi, 1 pl. deschíserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. deschídă; part. deschís
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)