Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: desculț (adjectiv) , desculța (verb tranzitiv)   
DESCÚLȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Cu picioarele goale; descălțat. ♦ Fig. (Substantivat) Om sărac. – Din lat. *disculceus (= disculceatus).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCÚLȚ adj. descălțat, (reg.) desculțat. (Cu picioarele ~; umblă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Desculț ≠ încălțat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
descúlț adj. m., pl. descúlți; f. sg. descúlță, pl. descúlțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESCULȚÁ, descúlț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *discuiciare sau din rom. desculț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCÚLȚ ~ă(~i, ~e) Care nu are încălțăminte în picioare; cu picioarele goale; descălțat. /<lat. disculceus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESCULȚÁ vb. v. descălța, scoate, trage.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
desculțá vb., ind. prez. 1 sg. descúlț, 3 sg. și pl. descúlță
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)