Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
DESCURCÁ, descúrc, vb. I. 1. Tranz. A face să nu mai fie încurcat; a descâlci. 2. Refl. și tranz. A ieși sau a scoate pe cineva dintr-o situație încurcată, dificilă, neobișnuită. 3. Tranz. A lămuri, a limpezi, a clarifica o problemă, o situație confuză, încurcată. – Des1- + [în]curca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCURCÁ vb. 1. v. descâlci. 2. v. lămuri.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
descurcá vb., ind. prez. 1 sg. descúrc, 3 sg. și pl. descúrcă; conj. prez. 3 sg. și pl. descúrce; ger. descurcând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DESCURCÁ descúrc tranz. (fire de ață, de păr etc. încurcate) A desface separând unul de altul; a descâlci. /des- + a [în]curca
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DESCURCÁ mă descúrc intranz. 1) (despre persoane) A ajunge să înțeleagă; a se descâlci. 2) A ieși dintr-o încurcătură. /des- + a [în]curca
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A (se) descurca ≠ a (se) încurca, a (se) încâlci
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)