DESCURCĂREȚ, -EÁȚĂ, descurcăreți, -țe, adj. Care știe să se descurce (2) (cu abilitate). – Descurca + suf. -ăreț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCURCĂRÉȚ adj. 1. abil. (Un om foarte ~.) 2. v. întreprinzător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
descurcăréț adj. m., pl. descurcăréți; f. sg. descurcăreáță, pl. descurcăréțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESCURCĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) Care se descurcă ușor; în stare să iasă din orice încurcătură; abil. /a descurca + suf. ~ăreț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink