Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: deservi (verb tranzitiv) , deservire (substantiv feminin)   
DESERVÍRE1, deserviri, s. f. Acțiunea de a deservi1 și rezultatul ei. – V. deservi1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESERVIRE2, deserviri, s. f. Acțiunea de a deservi2 și rezultatul ei. – V. deservi2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESERVÍRE s.f. Acțiunea de a deservi și rezultatul ei. [< deservi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESERVÍRE s. servire. (~ populației.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
deservíre (proastă servire, prestare a unui serviciu) s. f., g.-d. art. deservírii; pl. deservíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESERVÍ1, deservesc, vb. IV. Tranz. A face cuiva un rău serviciu, a acționa în dauna cuiva, a nu servi cum trebuie. – Din fr. desservir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESERVÍ2, deservesc, vb. IV. Tranz. 1. A presta un serviciu în folos public, a servi o colectivitate. 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini. – Din fr. desservir, lat. deservire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DESERVÍ1 ~ésc tranz. (persoane) A face să suporte un serviciu rău; a prejudicia. /<fr. desservir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A DESERVÍ2 ~ésc tranz. 1) (persoane, colectivități) A servi cu mult zel. 2) (mașini, agregate) A supraveghea în timpul funcționării. /<fr. desservir, lat. deservire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESERVÍ vb. IV tr. I. A face cuiva un rău serviciu, a vătăma. II. 1. A servi cu zel; a fi de folos, a folosi. 2. A supraveghea, a îngriji, a servi o mașină sau un agregat în timp ce funcționează. [P.i. -vesc. / < fr. desservir, cf. lat. deservire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESERVÍ1 vb. tr. a face cuiva un rău serviciu, a prejudicia. (< fr. desservir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DESERVÍ2 vb. tr. 1. a presta un serviciu în folos public; a servi, a fi de folos. 2. a supraveghea, a îngriji o mașină, un agregat în timp ce funcționează. (< fr. desservir, lat. deservire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DESERVÍ vb. a servi. (Liftul ~ întregul bloc.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
deserví (a face un rău serviciu, a acționa în dauna cuiva, a presta un serviciu) vb. → servi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)