Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: deshăma (verb tranzitiv) , deshămare (substantiv feminin)   
DESHĂMÁRE, deshămări, s. f. Acțiunea de a deshăma și rezultatul ei. – V. deshăma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
deshămáre s. f., g.-d. art. deshămării; pl. deshămări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESHĂMÁ, deshám, vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. – Des1- + [în]hăma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DESHĂMÁ deshám tranz. (cai) A scoate din ham. /des- + a [în]hăma
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A deshăma ≠ a înhăma
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
deshămá vb., ind. prez. 1 sg. deshám, 3 sg. deshámă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)