Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
DESPRÍNDE, desprínd, vb. III. I. Tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. 2. A rupe, a dezlipi și a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins, așezat, pus. ♦ A desface un obiect din balamalele, nasturii, copcile, șireturile etc. care îl susțin. ♦ A lua din cui sau din cuier. 3. A scoate din jug sau din hamuri un animal de tracțiune; a dejuga, a deshăma. II. Refl. 1. A se desface și a cădea sau a se îndepărta de la locul unde era prins, fixat; a se detașa. 2. A se desface dintr-un tot, a se separa; p. ext. a se contura, a se desluși. ♦ (Despre oameni) A ieși dintr-un grup sau dintr-o mulțime, a se detașa. ♦ (Rar) A se despărți, a se separa de cineva. 3. Fig. A rezulta, a reieși. ♦ A se distinge, a se înțelege, a se auzi. [Perf. s. desprinsei, part. desprins] – Des1- + prinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESPRÍNDE vb. 1. v. despărți. 2. a (se) desface. (Se prind de mâini și se ~.) 3. v. dezlipi. 4. v. scoate. 5. a se elibera, a se libera, a scăpa. (S-a ~ din strânsoare.) 6. v. disloca. 7. (TEHN.) a (se) decroșa. (A ~ o mașină electrică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DESPRÍNDE vb. v. însemna, reieși, rezulta, urma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
desprínde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desprínd, 1 pl. despríndem, 2 pl. despríndeți, perf. s. 1 sg. desprinséi, 1 pl. desprínserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. despríndă; part. despríns
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DESPRÍNDE desprínd tranz. 1) A face să se desprindă. 2) (animale înjugate sau înhămate) A scoate din jug sau din ham. 3) (ființe, lucruri, sunete) A identifica după anumite semne caracteristice (de altele de același fel); a distinge; a deosebi; a desluși; a discerne. /des- + a prinde
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DESPRÍNDE mă desprínd intranz. 1) (despre obiecte lipite, legate, prinse etc.) A se separa de locul unde a fost fixat. 2) (despre ființe) A înceta de a fi laolaltă sau în același loc; a se separa. 3) fig. (despre concluzii, învățăminte etc.) A decurge în mod firesc; a reieși; a rezulta; a urma. /des- + a prinde
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A (se) desprinde ≠ a (se) prinde
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A desprinde ≠ a prinde
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)