Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: desproprietări (verb tranzitiv) , desproprietărire (substantiv feminin)   
DESPROPRIETĂRÍRE, desproprietăriri, s. f. Acțiunea de a desproprietări și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. desproprietări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
desproprietăríre s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. desproprietărírii; pl. desproprietăríri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESPROPRIETĂRÍ, desproprietăresc, vb. IV. Tranz. A lua cuiva dreptul de proprietate. [Pr.: -pri-e-] – Des1- + [îm]proprietări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DESPROPRIETĂRÍ ~ésc tranz. (persoane) A lipsi în mod oficial de o proprietate. /des- + a [îm]proprietări
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A desproprietări ≠ a împroprietări
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
desproprietărí vb. (sil. -pri-e-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desproprietărésc, imperf. 3 sg. desproprietăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. desproprietăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)