DESPRĂFUITÓR, desprăfuitoare, s. n. Aparat sau instalație folosite la desprăfuire. [Pr.: -fu-i-] – Desprăfui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
desprăfuitór s. n. (sil. -fu-i-), pl. desprăfuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink