DESUETÚDINE s. f. (În expr.) A cădea în desuetudine = a ieși din uz, a nu se mai folosi, a nu mai fi obișnuit; a se perima. [Pr.: -su-e-] – Din fr. désuétude, lat. desutudo, -inis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESUETÚDINE f. : A cădea în ~ a ieși din uz; a fi părăsit; a se învechi. [Sil. -su-e-] /<fr. désuetude, lat. desuetudo, ~inis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESUETÚDINE s.f. Încetare a respectării sau a exercitării unei legi etc. ◊ (Despre legi, obiceiuri etc.) A cădea în desuetudine = a ieși din uz, a nu mai fi folosit, a se perima. [Cf. lat. desuetudo, fr. désuétude].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESUETÚDINE s. f. ieșire din vigoare a unei legi prin neglijarea ei mult timp. ♦ a cădea în ~ = a ieși din uz, a se perima; a se demoda. (< fr. désuétude, lat. desuetudo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
desuetúdine s. f. (sil. -su-e-), g.-d. art. desuetúdinii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink