Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DEVOȚIÚNE s. f. (Livr.) Evlavie, cucernicie. ♦ (Rar) Devotament. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. dévotion.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEVOȚIÚNE f. Sentiment religios manifestat prin îndeplinirea cu râvnă a practicilor bisericești; pietate. /<fr. dévotion
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEVOȚIÚNE s.f. (Rar) Cucernicie, pietate, evlavie (manifestată mai ales în practica unui cult). [< fr. dévotion, it. devozione].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEVOȚIÚNE s. f. 1. cucernicie, pietate, evlavie, zel în practica religioasă. 2. atașament față de cineva, fidelitate. (< fr. dévotion, lat. devotio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEVOȚIÚNE s. v. credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, evlavie, pietate, pioșenie, piozitate, religiozitate, smerenie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
devoțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. devoțiúnii; devoțiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)