Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: devora (verb tranzitiv) , devorare (substantiv feminin)   
DEVORÁRE s.f. Acțiunea de a devora. [< devora].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
devoráre s. f., g.-d. art. devorării; pl. devorări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEVORÁ, devorez, vb. I. Tranz. (Despre animale și, ir., despre oameni) A mânca cu lăcomie, a înghiți pe nemestecate. ♦ Fig. A consuma, a mistui, a înghiți. Focul a devorat casa.Expr. A devora o carte = a citi o carte de la un capăt la altul cu mare interes și fără a-și întrerupe o clipă lectura. – Din fr. dévorer, lat. devorare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEVORÁ ~éz tranz. 1) (despre animale) A mânca sfâșiind cu dinții. 2) (despre persoane) A mânca repede și cu lăcomie (înghițind fără a mesteca). 3) (despre flăcări) A arde până la temelie; a mistui. 4) fig. A citi repede și cu aviditate. /<fr. dévorer, lat. devorare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEVORÁ vb. I. tr. 1. A mânca prada, sfâșiind-o cu dinții; a mânca lacom. 2. (Fig.) A sfâșia, a mistui, a înghiți. [P.i. -rez. / < fr. dévorer, lat. devorare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEVORÁ vb. tr. 1. a mânca prada, sfâșiind-o cu dinții; a mânca lacom. 2. (fig.) a mistui, a înghiți. ◊ a devora o carte = a citi o carte de la un capăt la altul cu mare interes. (< fr. dévorer, lat. devorare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
devorá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. devoreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)