Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dezabuza (verb tranzitiv) , dezabuzare (substantiv feminin)   
DEZABUZÁRE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a (se) dezabuza și rezultatul ei; dezamăgire; amărăciune. [Var. desabuzare s.f. / < dezabuza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
dezabuzáre s. f., pl. dezabuzări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZABUZÁ, dezabuzez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni blazat, dezamăgit. – Din fr. désabuser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZABUZÁ vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A-și recunoaște greșeala, a reveni asupra unei false opinii. ♦ A dezamăgi. ♦ A-i arăta cuiva că se înșeală. [Var. desabuza vb. I. / < fr. désabuser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZABUZÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni blazat. (< fr. désabuser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEZABUZÁ vb. v. blaza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dezabuzá vb., ind. prez.1 sg. dezabuzéz, 3 sg. și pl. dezabuzeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)