Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEZLIPÍRE, dezlipiri, s. f. Acțiunea de a (se) dezlipi. – V. dezlipi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZLIPÍRE s. 1. desfacere, desprindere, detașare, (~ a ceva din locul unde era lipit, prins.) 2. de-părtare, îndepărtare. (~ lui de casă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Dezlipire ≠ încleiere, lipire
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
dezlipíre s. f., g.-d. art. dezlipírii; pl. dezlipíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZLIPÍ, dezlipesc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) desprinde din locul unde este lipit, prins sau fixat. 2. A se depărta sau a face să se depărteze de un loc sau de un obiect (de care se află adesea proptit). ♦ Refl. (Adesea fig.) A se depărta de o persoană; a se despărți. – Dez- + lipi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEZLIPÍ ~ésc tranz. A face să se dezlipească. /dez- + a lipi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DEZLIPÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre obiecte lipite) A se desprinde din locul unde a fost lipit cu o substanță cleioasă; a se descleia. 2) A se deplasa la o anumită distanță (față de ceva sau de cineva); a se îndepărta. /dez- + a lipi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEZLIPÍ vb. 1. a (se) desface, a (se) desprinde. (S-a ~ din locul unde era lipit.) 2. a (se) depărta, a (se) îndepărta. (Să nu te ~ de el.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) dezlipi ≠ a (se) lipi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A dezlipi ≠ a încleia, a lipi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se dezlipi ≠ a se încleia
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
dezlipí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezlipésc, imperf. 3 sg. dezlipeá; conj. prez. 3 sg. și pl. dezlipeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink