Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dezola (verb tranzitiv) , dezolare (substantiv feminin)   
DEZOLÁRE, dezolări, s. f. Mâhnire adâncă; deprimare. ♦ Fig. Loc, mediu caracterizat printr-o singurătate tristă și apăsătoare; pustiu, pustietate. – V. dezola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZOLÁRE s.f. 1. Tristețe, jale, mâhnire adâncă; dezolațiune. 2. (Fig.) Singurătate tristă și apăsătoare; pustiu. [< dezola].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZOLÁRE s. f. 1. tristețe, jale, mâhnire adâncă. 2. (fig.) singurătate apăsătoare; pustiu. (< dezola)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEZOLÁRE s. v. jale.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dezoláre s. f., g.-d. art. dezolării; pl. dezolări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZOLÁ, dezolez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întrista, a mâhni profund; a deprima. – Din fr. désoler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEZOLÁ ~éz tranz. 1) A mâhni profund. 2) A aduce în stare de dezolare; a deprima. /<fr. désoler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEZOLÁRE ~ări f. Stare de apăsare sufletească profundă și persistentă; de-presiune; deprimare. /v. a dezola
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEZOLÁ vb. I. tr. A mâhni, a îndurera, a întrista mult. [< fr. désoler, it., lat. desolare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZOLÁ vb. tr. a mâhni adânc, a îndurera, a întrista, a deprima. (< fr. désoler, lat. desolare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dezolá vb., ind. prez. 1 sg. dezoléz, 3 sg. și pl. dezoleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)