Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
DEZVELÍ, dezvelesc, vb. IV. L Tranz. și refl. A da la o parte, a îndepărta din jurul cuiva, de pe cineva sau ceva, sau de pe sine o învelitoare; a (se) descoperi. ♦ Tranz. Spec. A despacheta. ♦ Tranz. A da jos acoperișul de pe o casă. ♦ Tranz. A inaugura un monument, o statuie etc. (îndepărtând învelitoarea care le acoperea). 2. Tranz. Fig. A face să apară, a lasa să se vadă; a arăta. ♦ Refl. (Rar) A apărea în față cuiva; a se înfățișa. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) da în vileag; a (se) trăda. 4. Refl. (Despre mugurii și bobocii plantelor; p. ext. despre plante; adesea fig.) A se deschide. – Dez- + [în]veli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a