Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEȘTÉRNE, deștérn, vb. III. (Rar) 1. Tranz. A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea). 2. Refl. A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [Var.: diștérne vb. III] – Des1- + [a]șterne.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
deștérne vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. deștérn, 1 pl. deștérnem; conj. prez. 3 sg. și pl. deșteárnă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DEȘTÉRNE deștérn tranz. (cuverturi, covoare etc. așternute) A da la o parte (intenționat sau întâmplător). /des- + a așterne
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A deșterne ≠ a așterne
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink