DIAMAGNETÍSM s. n. (Fiz.) Proprietatea unui corp de a avea o magnetizare de sens contrar intensității câmpului magnetic care i se aplică. [Pr.: di-a-] – Din fr. diamagnétisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIAMAGNETÍSM n. fiz. Capacitate a unor substanțe de a se retrage din zonele puternice ale unui câmp magnetic spre cele mai slabe. [Sil. di-a-] /<fr. diamagnétisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIAMAGNETÍSM s.n. Proprietate a unor medii de a fi diamagnetice. [< fr. diamagnétisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIAMAGNETÍSM s. n. proprietate a unor corpuri de a fi diamagnetice. (< fr. diamagnétisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
diamagnetísm s. n. (sil. di-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink