DIASTÓLIC, -Ă, diastolici, -ce, adj. Care se referă la diastolă, care aparține diastolei; care are loc în timpul diastolei. [Pr.: di-as-] – Din fr. diastolique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIASTÓLIC, -Ă adj. Referitor la diastolă. [< fr. diastolique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
diastólic adj. m. (sil. di-a-; mf. -sto-), pl. diastólici; f. sg. diastólică, pl. diastólice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIASTÓLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de diastolă; propriu diastolei. [Sil. di-as-] /<fr. diastolique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink