Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DIATOMÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatomite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIATOMÍT n. Rocă silicioasă, ușoară și poroasă, formată prin depuneri de diatomee și utilizată în industrie; chiselgur; tripoli. [Sil. di-a-] /<fr. diatomite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIATOMÍT s.n. Sediment silicios consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. [< diatomite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIATOMÍT s. n. rocă organogenă silicioasă prin sedimentarea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. (< fr. diatomite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIATOMÍT s. (MIN.) kieselgur, pămânțel, tripoli, pământ de diatomee.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
diatomít s. n. (sil. di-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)