Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DIATRÍBĂ, diatribe, s. f. Critică violentă (și răutăcioasă); lucrare care conține o asemenea critică; pamflet. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatribe, lat. diatriba.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIATRÍBĂ s.f. 1. (Ant.) Gen literar, promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. Disertație critică; (p. ext.) scriere, cuvântare violentă, provocare; pamflet. [< fr. diatribe, cf. gr. diatribe – exercițiu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIATRÍBĂ s. f. 1. (ant.) gen literar promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. disertație critică. (p. ext.) scriere, cuvântare vehementă; pamflet. (< fr. diatribe, lat. diatriba)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIATRÍBĂ s. v. pamflet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
diatríbă s. f. (sil. di-a-tri-), g.-d. art. diatríbei; pl. diatríbe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIATRÍBĂ ~e f. livr. Creație publicistică cu caracter acut satiric, în proză sau în versuri, în care sunt aspru criticate aspectele negative din viața societății; pamflet. [Sil. di-a-] /<fr. diatribe, lat. diatriba
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)