DIÁVOLIȚĂ, diavolițe, s. f. (Adesea fig.) D*******ă (2), [Acc. și: diavolíță] – Diavol + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIÁVOLIȚĂ s. 1. v. d*******ă. *2. v. ștrengăriță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
diavolíță s. f. (sil. dia-), g.-d. art. diavolíței; pl. diavolíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIÁVOLIȚĂ ~e f. 1) Ființă feminină simbolizând răul; d*******ă. 2) fig. Femeia rea, afurisită; d*******ă. 3) fam. glumet. Fată sau femeie isteață, vioaie și ispititoare, care se ține de pozne; d*******ă. /diavol + suf. ~ița
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink