Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dibaci (adjectiv) , dibăci (verb tranzitiv)   
DIBÁCI, -CE, dibaci, -ce, adj. Îndemânatic, abil, priceput, iscusit. – Cf. scr. gibak.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIBÁCI adj. 1. v. îndemânatic. 2. v. inteligent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Dibaci ≠ neiscusit, nepriceput, stângaci, nedibaci
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
dibáci (dibáce), adj.1. Iscusit, îndemînatic. – 2. (Arg.) Frumos, fain. – Var. (Mold.) ghibaci. Sb. gibak „flexibil”, din sl. gybati „a încovoia” (Cihac, II, 119; Tiktin; Byck-Graur, BL, I, 24), cu finala alterată prin analogie cu pl. Și consoana inițială a fost alterată, prin hiperurbanism, considerîndu-se probabil var. ghibaci ca fiind pronunțare mold.Der. dibăci (var. ghibăci), vb. (a afla; a nimeri; Arg., a pune mîna pe, a-și însuși); dibăcie, s. f. (dexteritate, iscusință, pricepere); nedibaci, adj. (lipsit de dibăcie). Cf. dibui (după Tiktin și Scriban, dibui, a influențat probabil formal pe dibaci).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
dibáci adj. m., pl. dibáci; f. sg. și pl. dibáce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIBĂCÍ, dibăcesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A potrivi lucrurile cu îndemânare, cu iscusință; a nimeri. 2. A căuta cu stăruință. 3. A descoperi (după multă căutare); a găsi, a dibui. – Din dibaci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DIBĂCÍ ~ésc tranz. pop. 1) A potrivi cu dibacie. 2) A studia cu insistență (pentru a cunoaște). 3) A găsi după o căutare îndelungată; a descoperi. /Din dibaci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIBÁCI ~e adj. (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește pricepere și îndemânare; îndemânatic; abil; iscusit. /cf. sb. dibaci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIBĂCÍ vb. v. afla, descoperi, găsi, nimeri.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dibăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dibăcésc, imperf. 3 sg. dibăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. dibăceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)