Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: diftonga (verb tranzitiv) , diftongare (substantiv feminin)   
DIFTONGÁRE, diftongări, s. f. Acțiunea de a (se) diftonga și rezultatul ei. – V. diftonga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIFTONGÁRE s.f. Acțiunea de a (se) diftonga și rezultatul ei; transformare a unor elemente vocalice în diftongi. [< diftonga].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
diftongáre s. f. (sil. mf. -fton), g.-d. art. diftongării; pl. diftongări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIFTONGÁ, diftonghez, vb. I. Refl. (Despre vocale) A se transforma în diftong. ♦ Tranz. A articula o vocală transformând-o în diftong. – Din fr. diphtonguer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DIFTONGÁ ~ghéz tranz. (vocale) A face să se diftongheze. /<fr. diphtonguer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DIFTONGÁ se ~gheáză intranz. (despre sunete vocale) A se transforma în diftong. /<fr. diphtonguer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIFTONGÁ vb. I. tr., refl. A (se) transforma în diftong. [Cf. fr. diphtonguer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIFTONGÁ vb. tr., refl. (despre vocale) a (se) transforma în diftong. (< fr. diphtonguer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
diftongá vb. (sil. mf. -fton-), ind. prez. 1 sg. diftonghéz, 3 sg. și pl. diftongheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)