Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DIFUZÓR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. – Din fr. diffuseur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIFUZÓR s.n. 1. Dispozitiv folosit în radiofonie care transformă undele electrice în unde sonore prin punerea în vibrație a unei membrane plane sau a unui cornet; este folosit în dispozitivele de radiorecepție și în instalațiile de amplificare a sunetului. 2. Parte a unui carburator cu injecție unde se produce pulverizarea combustibilului. 3. Aparat folosit pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. diffuseur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIFUZÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. [< difuza + -or].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIFUZÓR1 s. n. 1. aparat destinat reproducerii sunetelor, care transformă variațiile energiei electrice în energie acustică și care intră în componența radioreceptoarelor, televizoarelor, a instalațiilor de amplificare etc; hautparlor. 2. porțiune de conductă a cărei secțiune transversală crește în sensul curgerii fluidului. 3. parte a unui carburator cu explozie unde se produce pulverizarea combustibilului. 4. aparat pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc. (< fr. diffuseur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIFUZÓR2, -OÁRE s. m. f. cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. (< difuza + -or)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
difuzór (persoană) s. m., pl. difuzóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
difuzór (dispozitiv, aparat) s. n., pl. difuzoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIFUZÓR1 ~i m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. /<fr. diffuseur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIFUZÓR2 ~oáre n. 1) Aparat care transformă energia electrică în energie acustică, fiind întrebuințat în radiorecepție, la televizoare sau la instalațiile de amplificare a sunetelor. 2) Dispozitiv pentru împrăștierea uniformă a luminii unei lămpi. 3) Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune a unei substanțe. /<fr. diffuseur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
difuzoáre s. f., pl. difuzoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)