Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DIMINUÁ, diminuéz, vb. I. Tranz. și refl.. A face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micșora, a scădea. [Pr.: -nu-a] – Din fr. diminuer, lat. diminuere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIMINUÁ vb. I. tr., refl. A (se) micșora, a descrește, a scădea. [Pron. -nu-a, p.i. -uez, 3,6 -uează, ger. -uând. / cf. lat. diminuere, fr. diminuer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIMINUÁ vb. tr., refl. a (se) micșora, a scădea, a (se) atenua. (< fr. diminuer, lat. diminuere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIMINUÁ vb. 1. v. reduce. 2. a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) ușura. (S-a ~ încărcătura unei corăbii.) 3. v. atenua. 4. v. scădea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
diminuá vb. (sil. -nu-a), ind. prez. 1 sg. diminuéz; 3 sg. și pl. diminueáză; conj. prez. 3 sg. și pl. diminuéze (sil. -nu-e-); ger. diminuând (sil. -nu-ând)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DIMINUÁ ~éz tranz. A face să se diminueze; a micșora; a reduce; a împuțina; a scădea; a descrește. [Sil. -nu-a] /<fr. diminuer, lat. diminuere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DIMINUÁ se ~eáză intranz. A deveni mai mic la număr, dimensiune sau intensitate; a se micșora; a se împuțina; a scădea; a se reduce; a descrește. [Sil. -nu-a] /<fr. diminuer, lat. diminuere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A diminua ≠ a amplifica, a augmenta, a mări
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se diminua ≠ a se intensifica, a exagera, a (se) majora, a (se) mări
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink