Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DINAMITÁRE, dinamitări, s. f. Acțiunea de a dinamita. – V. dinamita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DINAMITÁRE s.f. Acțiunea de a dinamita și rezultatul ei; distrugere, aruncare în aer. [< dinamita].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
dinamitáre s. f., g.-d. art. dinamitării; pl. dinamitări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DINAMITÁ, dinamitéz, vb. I. Tranz. A pune dinamită (sau un alt exploziv) pentru a arunca ceva în aer; a distruge cu ajutorul dinamitei (sau al altui exploziv). – Din fr. dynamiter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DINAMITÁ ~éz tranz. 1) A distruge cu ajutorul dinamitei sau al altui exploziv. 2) (clădiri, poduri) A arunca în aer cu dinamită sau cu alt exploziv. /<fr. dynamiter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DINAMITÁ vb. I. tr. A doborî, a distruge cu dinamită. [< fr. dynamiter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DINAMITÁ vb. tr. 1. a distruge cu dinamită. 2. (fig.) a face să sară în aer; a sabota, a împiedica, a distruge. (< fr. dynamiter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dinamitá vb., ind. prez. 1 sg. dinamitéz, 3 sg. și pl. dinamiteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink