DIPLOPÍE, diplopii, s. f. Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. – Din fr. diplopie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIPLOPÍE f. med. Stare patologică, care constă în vederea dublă a obiectelor. /<fr. diplopie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIPLOPÍE s.f. Vedere dublă, cauzată de paralizia mușchilor ochilor. [Gen. -iei. / < fr. diplopie, cf. gr. diploos – dublu, opsis – vedere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIPLOPÍE s. f. vedere dublă, cauzată de divergența axei ochilor sau de paralizia mușchilor acestora. (< fr. diplopie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
diplopíe s. f. (sil. mf. dipl-), art. diplopía, g.-d. art. diplopíei; pl. diplopíi, art. diplopíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink