DIPTÉR, diptere, s. n. 1. (La pl.) Ordin de insecte cu o singură pereche de aripi și cu aparatul bucal adaptat pentru supt sau pentru înțepat și supt; (și la sg.) insectă din acest ordin. ♦ (Adjectival; despre insecte) Cu două aripi. 2. Edificiu antic înconjurat cu două șiruri de coloane. ◊ (Adjectival) Templu dipter. [Var.: diptéră s. f.] – Din fr. diptère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIPTÉR s.n. 1. Insectă cu două aripi și cu aparatul bucal adaptat pentru supt; (la pl.) ordin care cuprinde aceste insecte. 2. Templu antic înconjurat cu două șiruri de coloane, care pornesc ca două aripi la dreapta și la stânga lui. [< fr. diptère, cf. gr. dis – doi, pteron – aripă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIPTÉR, -Ă I. adj. 1. (despre edificii antice) cu portic înconjurat de două șiruri de coloane. 2. (despre insecte) cu două aripi și cu aparatul bucal adaptat pentru supt. II. s. n. pl. ordin de insecte, muștele și țânțarii, cu o singură pereche de aripi membranoase și o pereche de balansiere, servind pentru echilibru în timpul zborului. (< fr. diptère/s/, lat. diptera)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
diptér s. n. (sil. mf. -pter), pl. diptére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIPTÉR ~e n. 1) la pl. Ordin de insecte cu o singură pereche de aripi (reprezentanți: țânțarii, muștele etc.). 2). Insectă din acest ordin. /<fr. diptère
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink