Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DISIMILÁȚIE, disimilații, s. f. (Fon.) Modificare sau dispariție a unui sunet dintr-un cuvânt sub influența altui sunet, identic sau asemănător (din acel cuvânt); disimilare. – Din fr. dissimilation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISIMILÁȚIE s.f. Modificare sau dispariție a unui sunet dintr-un cuvânt sub influența unui alt sunet identic sau asemănător din același cuvânt. [Gen. -iei, var. disimilațiune s.f. / cf. fr. dissimilation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISIMILÁȚIE s. f. modificare ori dispariție a unui sunet dintr-un cuvânt sub influența unui alt sunet identic sau asemănător din același cuvânt. (< fr. dissimilation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISIMILÁȚIE s. v. disimilare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
disimiláție s. f. (sil. -ți-e), art. disimiláția (sil. -ți-a), g.-d. art. disimiláției; pl. disimiláții, art. disimiláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DISIMILÁȚIE ~i f. lingv. Fenomen fonetic care constă în modificarea sau omisiunea unui sunet dintr-un cuvânt sub acțiunea altui sunet asemănător sau identic (din același cuvânt). [Art. disimilația; G.-D. disimilației; Sil. -ți-e] /<fr. dissimilation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)