Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: disimula (verb tranzitiv) , disimulat (adjectiv)   
DISIMULÁT, -Ă, disimulați, -te, adj. Care ascunde (sub un aspect înșelător) adevărata înfățișare a lucrurilor, a situației etc. ♦ (Despre oameni și firea lor) Închis, ascuns; fals, ipocrit. – V. disimula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISIMULÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) ascuns, prefăcut, nesincer. (< disimula)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISIMULÁT adj. (fig.) camuflat, deghizat, mascat. (Adevăr ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DISIMULÁ, disimulez, vb. I. Tranz. A ascunde adevărata față a unui lucru, a unei situații etc. (dându-i o aparență înșelătoare); a camufla, a masca. – Din fr. dissimuler, lat. dissimulare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DISIMULÁ ~éz tranz. A prezenta într-o formă aparentă, ascunzând adevărul; a camufla; a masca. /<fr. dissimuler, lat. dissimulare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DISIMULÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DISIMULA. 2) (despre persoane) Care are o fire ascunsă; puțin comunicativ. /v. a disimula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DISIMULÁ vb. I. tr. A ascunde, a masca adevărata față a lucrurilor; a se preface. [< fr. dissimuler, it., lat. dissimulare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISIMULÁ vb. tr. a-și ascunde adevăratele gânduri, sentimente etc., dându-le aparențe înșelătoare; a masca, a camufla. ◊ (fig.) a deghiza. (< fr. dissimuler, lat. dissimulare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISIMULÁ vb. v. ascunde.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
disimulá vb., ind. prez. 1 sg. disimuléz, 3 sg. și pl. disimuleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)