Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DISJÚNCT, -Ă, disjuncți, -te, adj. (Rar) Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au nici un element comun. – Din lat. disjunctus. Cf. fr. disjoint.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISJÚNCT, -Ă adj. Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte – mulțimi care nu au elemente comune. [Cf. it. disgiunto, fr. disjoint, lat. disiunctus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISJÚNCT, –Ă adj. despărțit, separat. ◊ (mat.) mulțimi disjuncte = mulțimi care nu au nici un element comun; (muz.) trepte disjuncte = trepte ale gamei care nu se succed imediat. (>lat. disiunctus; după fr. disjoint)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISJÚNCT adj. v. disjunctiv.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
disjúnct adj. m., pl. disjúncți; f. sg. disjúnctă (sil. -junc-), pl. disjúncte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)