Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DISOCIÁȚIE, disociații, s. f. Disociere. ♦ Rezultatul unei disocieri. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dissociation, lat. dissociatio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISOCIÁȚIE s.f. 1. Descompunere a moleculelor în atomi sau în grupuri de atomi; disociere. 2. Facultatea de separare, de despărțire, de a face disocieri. [Pron. -ci-a-, gen. -iei, var. disociațiune s.f. / cf. fr. dissociation, lat. dissociatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISOCIÁȚIE s. f. disociere. ◊ rezultatul unei disocieri. (< fr. dissociation, lat. dissociatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISOCIÁȚIE s. v. disociere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Disociație ≠ asociație
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
disociáție s. f. (sil. -ci-a-ți-e), art. disociáția (sil. -ți-a), g.-d. art. disociáției; pl. disociáții, art. disociáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)