Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DIVIZÁRE, divizări, s. f. Acțiunea de a (se) diviza și rezultatul ei. – V. diviza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIVIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) diviza și rezultatul ei; diviziune. [< diviza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIVIZÁRE s. 1. v. împărțire. 2. v. descompunere. 3. v. fisiune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
divizáre s. f., g.-d. art. divizării; pl. divizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIVIZÁ, divizez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) împărți în mai multe părți, grupuri etc. ♦ Tranz. (Spec.) A efectua o împărțire aritmetică. ♦ Tranz. (Spec.) A trasa diviziuni pe un instrument de măsură. 2. A face să nu se mai înțeleagă sau a nu se mai înțelege între ei; a (se) despărți, a (se) izola; a (se) dezbina. – Din fr. diviser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DIVIZÁ ~éz tranz. 1) A face să se divizeze. 2) mat. A supune operației aritmetice prin care se determină de câte ori un număr se cuprinde în altul; a împărți. 3) (instrumente de măsură) A prevedea cu diviziuni. /<fr. diviser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DIVIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre obiecte integrale) A se desface în două sau mai multe părți; a se împărți; a se divide. 2) (despre mai multe persoane) A înceta de a se mai înțelege. /<fr. diviser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIVIZÁ vb. I. 1. tr. A împărți, a divide. ♦ (Mat.) A face o împărțire; a împărți. 2. tr., refl. A (se) despărți în grupuri. ♦ A (se) dezbina. [< dr. diviser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIVIZÁ vb. I. tr., regl. a (se) divide; (p. ext.) a (se) despărți, a (se) dezbina. II. tr. 1. (mat.) a face o împărțire; a împărți. 2. a trasa diviziuni pe un instrument de măsură. (< fr. diviser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIVIZÁ vb. 1. v. împărți. 2. a fragmenta, a împărți, a segmenta. (A ~ o frază în propoziții.) 3. v. fisiona.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
divizá vb., ind. prez. 1 sg. divizéz, 3 sg. și pl. divizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIVIZÁRE (‹ diviza) s. f. Acțiunea, faptul de a diviza. ♦ Modalitate de reorganizare a persoanelor juridice. D. poate fi totală, când persoana juridică astfel reorganizată își încetează existența, întregul ei patrimoniu fiind transmis la două sau mai multe alte persoane juridice existențe sau care iau astfel ființă; d. este parțială, când din patrimoniul unei persoane juridice (care nu-și încetează existența) se desprinde o parte ce se transmite, cu titlu universal, uneia sau mai multor alte persoane juridice existente sau care iau astfel ființă.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink