DOFTOROÁIE, doftoroaie, s. f. (Pop.) 1. Femeie (bătrână) care vindecă bolile cu mijloace empirice. 2. Soție de doctor (1); femeie care practică medicina. – Doftor + suf. -oaie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
doftoroáie s. f. (sil. -roa-ie), art. doftoroáia, g.-d. art. doftoroáiei; pl. doftoroáie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink