Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dospi (verb) , dospire (substantiv feminin)   
DOSPÍRE, dospiri, s. f. Acțiunea de a dospi; creștere; fermentare. – V. dospi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOSPÍRE s. creștere. (~ a aluatului.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DOSPÍRE s. v. fermentare, fermentație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dospíre s. f., g.-d. art. dospírii; pl. dospíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DOSPÍ, pers. 3 dospește, vb. IV. Intranz. 1. (Despre aluat) A se transforma într-o masă afânată, crescută sub acțiunea unui ferment sau a unei substanțe chimice specifice introduse intenționat. 2. (Despre alimente) A suferi un proces (natural) de fermentație, modificându-și (în bine sau în rău) gustul sau aspectul. 3. (Despre unele materii organice) A fermenta sub acțiunea unor fermenți naturali, în condiții specifice de căldură, umezeală etc. – Din scr. dospeti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DOSPÍ ~ésc intranz. 1) (despre aluat) A se transforma într-o masă afânată sub acțiunea drojdiilor sau a altor fermenți; a crește. 2) (despre substanțe lichide sau amestecuri) A fi în proces de transformare sub acțiunea fermenților; a fermenta; a fierbe. 3) fig. pop. fam. (despre persoane) A fi cuprins de somn; a dormi îndelungat. /<sb. dospeti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DOSPÍ vb. a crește, (reg.) a răsări, (înv.) a aveni. (Aluatul a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DOSPÍ vb. v. fermenta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dospí (-pésc, dospít), vb. – A fermenta. Sl. dospĕti „a se coace” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 173; Cihac, II, 100; Iordan, Dift., 137), cf. sb. dospjeti „a se coace”, ceh. dospeti, rus. dospjeti „a se coace”. – Der. dospeală, s. f. (fermentație; drojdie de bere); nedospit, adj. (care nu este dospit).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
dospí vb., ind. prez. 3 sg. dospéște, imperf. 3 sg. dospeá; conj. prez. 3 sg. și pl. dospeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)