DRÁIBĂR, draibăre, s. n. Burghiu de oțel pentru găurit lemnul. – Din germ. Treibbohrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
dráibăr (dráibăre), s. n. – Coarbă de dulgher. Germ. Treibbohrer (Scriban). Pare greșită legătura pe care o propunea Candrea, cu germ. Drillbohrer.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
dráibăr s. n. (sil. -drai-), pl. dráibăre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DRÁIBĂR ~e n. Burghiu de tâmplărie. /<germ. Treiblohrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink