Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DRIȘCUÍRE, drișcuiri, s. f. Acțiunea de a drișcui și rezultatul ei; drișcuit. – V. drișcui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DRIȘCUÍRE s. (CONSTR.) drișcuit, fățuire, fățuit. (~ tencuielii unui zid.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
drișcuíre s. f., g.-d. art. drișcuírii; pl. drișcuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DRIȘCUÍ, drișcuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi tencuiala, betonul sau asfaltul cu drișca. – Drișcă + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DRIȘCUÍ ~iésc tranz. (tencuială, asfalt sau beton) A netezi cu drișca. /drișcă + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DRIȘCUÍ vb. (CONSTR.) a fățui. (~ un zid proaspăt tencuit.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DRIȘCUÍ vb. v. tencui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
drișcuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drișcuiésc, imperf. 3 sg. drișcuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. drișcuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink