DUBLÍN s.n. (Mar.) Mod de legare a unei nave la țărm sau de o geamandură, astfel încât dezlegarea să se poată face fără a coborî de pe punte. [< engl. dublin].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DUBLÍN s. n. (mar.) mod de legare a unei nave la țărm sau de o geamandură, astfel încât deslegarea să se poată face fără a coborî de pe punte. (< engl. dublin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink