DUNGULÍȚĂ, dungulițe, s. f. Diminutiv al lui dungă (1); dunguță. – Dungă + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DUNGULÍȚĂ s. (rar) dunguță, (pop.) vărguliță, vărguță. (O țesătură cu ~e.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dungulíță s. f., g.-d. art. dungulíței; pl. dungulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink