DÚZĂ, duze, s. f. (Tehn.) 1. Ajutaj. 2. Filieră (pentru mătase). – Din germ. Düse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DÚZĂ s.f. 1. Ajutaj. ♦ Piesă masivă de oțel, folosită pentru reducerea presiunii fluidului care erupe din sondă. 2. Piesă cu mai multe orificii prin care se trage mătasea în fire. [< germ. Düse].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DÚZĂ s. f. 1. ajutaj. 2. piesă masivă de oțel, pentru reducerea presiunii fluidului care erupe dintr-o sondă. 3. filieră (2). (< germ. Düse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DÚZĂ s. 1. v. ajutaj. 2. v. filieră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dúză s. f., g.-d. art. dúzei; pl. dúze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DÚZĂ ~e f. tehn. 1) Piesă tubulară folosită pentru reglarea presiunii sau a vitezei de scurgere la fluide. 2) Piesă cu mai multe orificii prin care se trage mătasea în fire. /<germ. Düse
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink