DĂNȚUITÓR, -OÁRE, dănțuitori, -oare, s. m. și f. (Pop.) Dansator. [Pr.: -țu-i-] – Dănțui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DĂNȚUITÓR s. v. dansator, jucător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dănțuitór s. m., pl. dănțuitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DĂNȚUITÓR ~i m. pop. v. DANSATOR. [Sil. -țu-i-] /a dănțui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
dănțuitoáre s. f., g.-d. art. dănțuitoárei; pl. dănțuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink