DĂRÁB, dăraburi, s. n. (Reg.) Bucată (1, 2). [Pl. și: dărabe. – Var.: dărắb s. n., dărábă s. f.] – Din magh. darab.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DĂRÁB s. v. bucată, crâmpei, fracțiune, fragment, frântură, parte, porțiune, secțiune, tranșă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dăráb s. n., pl. dăráburi/dărábe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
dăráb V. darab.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink