Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ECHINÓCȚIU, echinocții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. [Var.: echinóx, echinoxuri s. n.] – Din lat. aequinoctium, fr. équinoxe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ECHINÓCȚIU s.n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie și 23 septembrie) când Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest și când ziua este egală cu noaptea. [Var. echinox, echinopțiu s.n. / cf. fr. équinoxe, lat. aequinoctium < aequus – egal, nox – noapte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ECHINÓCȚIU s. n. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie și 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest și când ziua este egală cu noaptea. (< lat. aequinoctium, fr. équinoxe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
echinócțiu s. n. [-țiu pron. -țiu], art. echinócțiul; pl. echinócții, art. echinócțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului (21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. ~ de primăvară. ~ de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. équinoxe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)